Vertijul central apare de obicei la urmatoarele afectiuni: tulburarea temporara a alimentarii vaselor de sange (asa-zisul Atac Ischemic Tranzitoriu) la creier (inclusiv insuficientele vertebro-bazilare), accident cerebro-vascular, tumori, migrene, epilepsie, scleroza multipla, vatamari ale capului si gatului.

• Tipic pentru o tulburare temporara a alimentarii vaselor de sange la creier si a accidentelor cerebro-vasculare sunt inceputul brusc, o combinatie de vertij cu vedere dubla si tulburari senzoriale, slabiciune in brate si in picioare cu tulburari ale coordonarii miscarilor. Vertijul persista de obicei si dureaza cateva zile.
• La tumorile cerebrale, vertijul prezinta un inceput lent si este deseori insotit de o durere de cap care creste treptat. De asemenea, este caracteristica intensificarea vertijului in anumite pozitii ale corpului.
• Vertijul in cazul migrenei este, de asemenea, insotit de dureri de cap, durerea preceda de obicei crizele de vertij. Vertijul apare in crize, intre care pacientul nu are, de obicei, nici un fel de simptome. Migrena este cel mai adesea prezenta la pacienti tineri si de varsta mijlocie, si mai frecventa la femei, decat la barbati.
• Vertijul poate sa apara in cazul epilepsiei. In astfel de cazuri, vertijul este insotit de tulburari ale cunostintei (tulburari ale atentiei si scurte pierderi ale cunostintei) si uneori de perioade scurte de halucinatii sau de aparitie unor miscari stereotipe, de exemplu miscari de masticatie.
• Vertij in cazul vatamarilor la cap sau gat poate sa apara atat direct, dupa o vatamare cat si dupa o anumita perioada de timp dupa vatamarea respectiva. Aceasta se intampla deseori dupa accidente de masina, in timpul carora capul se apleaca inainte sau inapoi brusc cand masina se ciocneste cu o alta. Pentru a exclude cauze mai severe, (de exemplu: hemoragia – asa-numitele hematoame) este necesar sa se consulte un neurolog si sa se efectueze teste suplimentare, spre exemplu, CT (Tomografie Computerizata).