Ce este vertijul?

Structura urechii interne

Urechea interna este situata in interiorul unui sistem foarte complicat de orificii legate intre ele de osul temporal, care formeaza un labirint osos. Intregul sistem este umplut cu perilimfa, care este un lichid apos foarte usor. Un labirint membranos subtire este situat in perilimfa in stare de suspensie. Este umplut cu endolimfa, care circula si scalda organele si receptorii urechii interne.

In urechea interna sunt segmente care au legatura cu functia mentinerii echilibrului, si segmente care au legatura cu functia auditiva. Unul dintre segmentele implicate in mentinerea echilibrului este vestibulul, format dintr-o vezicula circulara (sacculus), o vezicula elipsoidala (utriculus) si trei canale semicirculare (ducti semicirculares) cu ampule proeminente. Organul auzului este situat in cohlee.

Fiecare dintre cele trei segmente contine diverse tipuri de celule capilare sensibile (crista ampularis) care reacti one aza la miscarea endolimfei, la gravitate sau la vibratiile fonice.

Canalele semicirculare au manunchiuri de celule capilare pe protuberanta ampulei. O miscare a capului este insotita de o miscare corespunzatoare a endolimfei, care indoaie capilarele in diverse directii, ceea ce are ca urmare primirea informatiei ca miscarea capului a fost efectuata intr-un plan oarecare.

Figura 3 – Stanga: otoliti normali Dreapta: otoliti ai unui pacient cu Boala lui Ménière

Ambele vezicule au responsabilitatea de a obtine informatii asupra schimbarii pozitiei capului in ceea ce priveste gravitatea, si acceleratiile liniare. In cadrul acestei structuri, exista locatii cu celule capilare senzoriale (macula sacculi si macula utriculi) acoperite cu cristale de carbonat de calciu, care sunt cunoscute ca otolite. La o schimbare a pozitiei capului, efectul gravitational al otolitelor face sa se indoaie foliculele sensibile ale celulelor de dedesubt.

Sunetul este perceput de catre cohleea urechii interne. Vibratiile transmise prin urechea medie si externa provoaca vibratii ale endolimfei in interiorul apeductului cohleei, iar aceste vibratii sunt percepute de catre celulele capilare ale organului Corti, care sunt sensibile la schimbarile de presiune.

Nu se cunoaste inca precis cum este capabil acest organ sa recunoasca diversele tipuri de zgomote. Este cunoscut, totusi, ca amplitudinea si frecventa unui anumit sunet este reflectat in caracteristicile impulsurilor nervoase care provin din organul Corti.