Un echilibru bun este necesar pentru executarea abilităților motorii și pentru siguranța vieții de zi cu zi.
Sistemele vestibulare, vizuale și proprioceptive sunt principalele surse de informare din mediul înconjurător, iar integrarea lor este fundamentală în menținerea controlului posturii. Dar, odată cu creșterea în vârstă, se produce o pierdere progresivă a funcțiilor acestor sisteme și, implicit, și pierderea echilibrului.
Organismul, pe măsură ce îmbătrânește, pierde capacitatea de a genera răspunsuri, de a controla mișcările corpului și echilibrul se deteriorează. Cea mai periculoasă consecință este reprezentată de căderi.
Prin urmare, este importantă prevenirea dezechilibrului la persoanele vârstnice, pentru a asigura îmbunătățirea calității vieții și a performanțelor din activitatea lor de zi cu zi.
Aceste probleme pentru persoanele în vârstă devin și mai complicate din cauza faptului că nu numai sistemul de echilibru intră în colaps, dar și alte sisteme fiziologice se degenerează în același timp. Boli cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, boli oculare sau probleme de psihiatrie, cresc riscul de cădere.
Mai mult, medicamentele utilizate pentru a controla aceste alte condiții ar putea afecta și mai mult controlul postural, provocând dezechilibru, schimbări în mers, instabilitate, căderi, provocând deprecierea calității vieții și nevoia de ajutor asistat.
Controlul acestor probleme clinice necesită o abordare multidisciplinară, fiind nevoie de o evaluare bună a stării generale de sănătate a pacienților. Studiile sistematice asupra pacienților în vârstă au demonstrat că reabilitarea vestibulară customizată în funcție de starea de sănătate a pacientului și adaptată la tratamentul etiologic specific este cel mai adecvat instrument în managementul amețelilor la vârstnici.